Însemnări de weekend

Pentru astăzi, 15 martie- Duminica Sfintei Cruci

A fost o zi însorită, ca toate zilele aceste săptămâni, dar de aseară vântul mi-a dat continuu fiori, la propriu și la figurat... 🌬️
În curte s-au ofilit ghioceii, dar au înflorit narcisele galbene și zambilele, sper să reziste până aproape de săptămâna Pătimirilor.

Mă gândesc…

Cum vântul mișcă ramurile înmugurite ale pomilor și firele fragede ale ierbii, face porțile să scârțâie și ușile să se trântească, șuieră zgomotos prin hornul casei, sau cum flutură rochiile și părul lung al fetițelor dându-le un farmec jucăuș și o frumusețe ca de taină, tot așa harul lui Dumnezeu atinge inima omului. Nu se vede, dar ne pune în mișcare lăuntric, fie de teamă, fie de recunoștință. Eu, cel puțin, mă mișc între cele două stări...

Din bucătărie…

Deși ieri am gătit și pentru azi borș de legume, iahnie de fasole și fursecuri (în care am pus cacao, esență de rom și stafide in loc de migdale și au fost foarte apreciate), azi am făcut la prânz spaghetti cu un sos mărunțit fin la blender din zacuscă de ciuperci+suc de roșii cu busuioc. Cina (peste care eu am sărit) a pregătit-o cel mai mare dintre copii- creveți și orez cu legume. Copiii au nevoie de varietate culinară, oricât aș vrea eu să fie de simplu meniul. 

Sunt recunoscătoare…

Pentru Cruce, pentru toiag și vargă, care mă învață cum să trăiesc, cum să mă strunesc, cum să mă transform. 

Ascult…

Din nou și din nou, ascult în fiecare weekend, în fiecare post mare.

Sunt îmbrăcată…

Am purtat azi haine vechi, cumpărate acum mulți ani de la sh: o rochie neagră tricotată, din bumbac, cu un accesoriu mai nou, de pe temu- un guler detașabil alb din dantelă care acoperă decolteul, cu sacoul-jachetă din lână gri închis, împâslită ornamental pe piepți cu fir de lână în degrade alb-gri. Îmi place uneori stilul vestimentar acromatic.

Îmi doresc…

Sa pot dormi suficient. Am restanțe și momente în care cedez nervos, din suprasolicitare.

Un citat…

Toate cuvintele Psaltirii dovedesc cunostinta cea din patanie, sau învataturile din durere, singura cale care poate învata ceva pe oameni. Asa e toata Psaltirea: o marturie stralucitoare a bunatatii lui Dumnezeu, tinuta în mâna de David, ca o faclie, mângâind orice suflet zdrobit de pe urma pacatelor. Lumina ei atrage luarea-aminte la cârmuirea lui Dumnezeu asupra vietii omenesti, îndeamna sufletul la ascultare si smerenie, cu care oricine poate birui toate potrivniciile din calea mântuirii si poate rabda toate patimile ispitelor.
(Sf Arsenie de la Prislop)

O săptămână cu rugăciune lucrătoare să avem!