Curățenie și organizare: rutina “fistic”

 Recent mi-a trecut pe la urechi un concept nou privind modalitatea de a întreține curățenia și organizarea în casă: rutina “fistic”.
Rutina “fistic” presupune a ne motiva să facem câte puțin efort și apoi să ne bucurăm de ceea ce iese. E ca atunci când se desface coaja fisticului și apoi se degustă cu plăcere, ca un premiu pentru efortul depus în curățarea miezului.
Când ne spunem/propunem că „trebuie să fac curat în toată casa” apare blocajul. Vizualizându-ne întreprinzând activitatea pe de-a-ntregul pare mult, foarte obositor și nu mai vedem finalul, creierul dă replica: “Mai târziu!”. 

 Pe cât de ciudat sună, pe atât e de firească și cu siguranță toți am implementat-o deja fără să știm că o facem.

Metoda se sprijină pe niște principii psihologice solide. Pe scurt iată cu ce seamănă, dovadă ca are temei real:

🌼Mintea evită efortul mare, dar acceptă efortul mic

Însă dacă ne propunem ceva mai simplu ca „strâng doar lucrurile astea”, pare ușor, rapid, realizabil și creierul acceptă. 

🌼Începutul este partea cea mai dificilă 

Problema nu este “a face curățenie”, pornirea este… din fericire rezistența scade după ce începem și mișcarea vine mai natural.

🌼Creierul are nevoie rapid de recompensă 

Dacă muncim mult și nu vedem imediat un rezultat sau nu simțim nimic, nicio mică satisfacție, ne pierdem motivația. 

Dar dacă ștergem masa sau eliberăm chiuveta de vase și vedem imediat curat, asta ne liniștește, apare o stare de bine și ne face să mai vrem.

🌼Conștientizarea bucuriei ne schimbă comportamentul  

Nu este suficient să întreprindem o acțiune, trebuie să și simțim că este bine și plăcut ceea ce facem, să ne oprim pentru a analiza: ne oprim puțin, privim, recunoaștem schimbarea, creierul percepe “trebuie repetat!”.

🌼Orice mic progres dă un impuls

Nu ne trebuie rezultate rapide mărețe, dar dar avem nevoie de semne care să ne ajute să mergem înainte. Un locșor/colțișor curat ne dă claritate mentală, ne ușurează sufletește, ne dă un impuls.

🌼Lipsa presiunii încurajează continuitatea

Când gândim „este suficient oricât de puțin fac” ne liniștim și simțim oarecare libertate, nu abandonăm și revenim cu ușurință a doua zi.

🌼Oprirea la timp menține dorința 

Dacă facem prea mult deodată ne epuizăm, dar dacă ne oprim când simțim că poate fi lăsat pe mâine apare și dorința de a reveni, exact ca în cazul fisticului: nu mâncăm până ni se face rău.

🌼Identitatea se formează pas cu pas 

Nu devenim persoane organizate implementând măreața zi de curățenie săptămânală/lunară/trimestrială/semestrială/anuală, dar având zilnic grijă puțin câte puțin, fără a ne epuiza, ni se va schimba întregul comportament.

🌼Mediul vizual ne influențează starea interioară 

Să vedem în jurul nostru haos ne copleșește întotdeauna, însă dacă încercăm să ordonăm cat de puțin dezordinea vom simți cum se schimbă complet atmosfera… și starea noastră interioară. 

„Rutina fistic” funcționează pentru că nu forțează nimic. Începem cu ceva simplu, vedem efectul pozitiv, ne bucurăm și ne atrage să facem asta mai des. Puțin câte puțin, dar constant, se vede și schimbarea.

O dorință împlinită

 

Într-o după-amiază de primăvară, când lumina se juca pe paginile cărților deschise, o mamă ce visa demult să învețe a croșeta, deși orice încercare i se transformase într-un eșec, de data aceasta împreună cu fetițele ei au pornit într-o mică aventură… fără să știe prea bine unde vor ajunge. Mama nu știa mai mult decât copilele. 
Cu un strop de curaj, a apăsat „play” pe YouTube, iar dincolo de ecran, un fir de ață și o croșetă au început să împletească o poveste nouă. „Hai să încercăm și noi…” le-a șoptit. Degetele s-au încurcat, ochii au râs, iar greșelile s-au transformat în mici minuni.
Firul albastru a prins forma cerului pe care l-au privit împreună, era curat, plin de dorințe.
Firul galben a adunat în el soarele din obrajii lor și chicotele tuturor vârstelor.
Firul roșu s-a așezat ca o inimă lângă amândouă, legându-le mai strâns decât orice nod.
„Uite, am făcut o petală!”
„Și eu… cred…”
„Nu-i nimic dacă nu iese perfect,” se încuraja și mama, învățând odată cu fetițele, poate mai multe decât croșetatul.
Și astfel, fără să-și dea seama când au început cu adevărat, au țesut împreună o amintire moale ca firul, luminoasă ca primăvara și dulce ca vocile copiilor care descoperă lumea pentru prima dată.
Și între paginile cărților aceste flori vor ține rândul și vor păstra în timp o după-amiază întreagă în care o mamă și-a ținut fetițele de mână… și au învățat, împreună, cum se împletește dragostea.

Vom învăța împreună să croșetăm și alte modele de flori, acesta este doar primul pas, doar am deschis ușa spre o lume nouă 🙂

Le mulțumesc Danielei și Lilianei pentru motivație. 🤍

Checklist: organizarea casei (2)

 

În urmă cu vreo 10 ani o urmăream cu mult interes pe Alejandra Costello, “cea mai organizată femeie din America”…

Am încercat să țin cont de-a lungul vremii de ideile ei, s-au inspirat atâția alții din sistemul de organizare pe care ea îl prezenta și cred că le-a fost multora de ajutor, cel puțin înainte ca minimalismul să intre brutal în viețile oamenilor. 

În ultimii ani, privirea noastră s-a obișnuit cu simplitatea dusă până la golire: culori stinse, spații curate, puține lucruri. Fără să ne dăm seama, am început să numim aceasta „pace” și „frumusețe”. Dar există o diferență fină între ceea ce odihnește sufletul și ceea ce îl sărăcește. Nu tot ce este simplu este animat, după cum nici tot ce este colorat este lipsit de rânduială. Dar sufletul nu se hrănește numai din ordine și disciplină, el mai are nevoie și de trăire pe viu, originală, lăsând în urmă imaginile de revistă și manechinele de așezat în vitrină.

Notez aici câteva idei din ce am reținut eu de la Alejandra, chiar dacă imaginile de atunci par să înfățișeze o casă supraîncărcată (deși este organizată, doar viziunea noastră a fost afectată de curentul minimalist) și încă îmi amintesc după atâția ani, fiindcă o casă nu poate fi curată dacă nu este mai întâi organizată. 

1. „Nu putem organiza dezordinea”
Aceasta este probabil ideea ei centrală. Înainte de orice:

• eliminăm excesul

• reducem numărul de obiecte

Nu putem organiza când suntem copleșiți de prea multe lucruri. Mai puține lucruri înseamnă automat curățenie mai rapidă.

2. Fiecare lucru trebuie să aibă „o casă”, un loc clar și stabil.
Dacă nu știm unde să îl punem înseamnă că nu ar trebui să îl avem, pentru ca va fi aruncat pe un scaun/o masă/într-un colț doar ca să facă dezordine 😬

3. Organizăm după cum trăim, nu după reguli perfecte stabilite de alții 
De exemplu: dacă aruncăm de obicei haine pe un scaun, acolo e nevoie de un coș de rufe sau de un otoman/taburet cu spațiu de depozitare.

 4. „Accesibil = utilizat”
Dacă e greu de ajuns la ceva nu-l vom folosi și se va transforma în dezordine.
Lucrurile frecvent folosite se aseaza la nivelul ochilor și al mâinilor, iar lucrurile folosite rar se depozitează sus sau în spate. 

 5. Categorii, nu locații
Alejandra are convingerea că este o greșeală clasică să organizăm pe camere lucrurile. Ea sugerează ca este mai eficient să organizăm pe categorii de obiecte (de exemplu- toate medicamentele într-un loc, toate produsele de curățenie într-un singur dulap, uneltele într-un spațiu dedicat etc), dar și să ne întrebăm și să ne răspundem: „unde îmi e cel mai ușor să folosesc asta și să o pun la loc?” (Ea dădea exemplul cu crema de mâini, pe care o ținea în noptieră, dar avea și altele așezate în baie, împreună cu celelalte cosmetice.) 

6. „Containerele decid limita”
Unul dintre cele mai importante principii: ai o cutie → atât păstrezi.
Dacă nu încape totul, trebuie să împuținăm, nu să creăm spații noi de depozitare.

 7. Suprafață liberă = curățenie instant
Ea insistă mult pe ideea aceasta:
mai puține lucruri la vedere→ toate se curăță în câteva secunde.

8. Sisteme care economisesc timp zilnic
Nu organizăm ca să fie frumos, organizăm ca să nu mai pierdem timp zilnic împiedicându-ne de obiecte sau căutând lucruri.

9. Organizare ușor de menținut
Dacă sistemul e prea complicat nu îl vom respecta…
Regulile sunt foarte simple: fără pași în plus și fără perfecționism.

 10. Nu te organiza pentru „viața ideală”
Foarte important: organizăm totul pentru viața noastră reală, conform obiceiurilor noastre zilnice, nu pentru “cum am vrea să fie”- o situație ipotetică.

Rânduiala în casă ne ajută să trăim mai simplu.
Păstrăm ce folosim, dăm la o parte ce ne încarcă și așezăm lucrurile astfel încât viața de zi cu zi să ne fie mai ușoară.