Mamă și Prunc

 

La plinirea vremii Fiul Cel din veac nascutu’,
S-a ‘ntrupat din Maica Preacurata,
Cum proorocii au graitu’.

Ca ploaia pe lana, Domnul bland S-a pogoratu’, 
Trup luand, din pantecele Maicii,
Cel Ce este Ne’ncaputu’.

Sta Fecioara spaimantata de asta minune:
Cum sub ani, pe Cel din veac voi naste,
Ma infricosez a spune.

Cum Il voi purta in brate pe Cel Ce Se poarta,
Pe umeri de heruvimi in ceruri,
Si-L slaveste lumea toata.

Cum voi imbraca cu scutec pe Cel Ce Se-mbraca
Cu lumina ca si cu o haina
Si faptura I se pleaca.

Pre Cel Care in pustie mana a ploatu’,
Cum cu lapte voi hrani acuma,
Si pe brate, leganatu’.

Taina cea din veac ascunsa, astazi se plineste,
Fiu Fecioarei, Domnul azi Se face,

Si pe noi ne mantuieste. 

Putere

 

Școala Crucii e cea mai bună școală.

Educația școlii crucii face:

- din nebuni- deștepți, iar din deștepți- înțelepți; 

- din mândri- smeriți, iar din smeriți- smeriți cugetători;

- din răi- buni, iar din buni- mai buni;

- din slabi- puternici, iar din puternici- nebiruiți…

“Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu.” (Corinteni 1, 18)

Cântă, Maică

 

“Minune și Taină”, Traian Dorz

La mulți ani tuturor celor pe care Dumnezeu i-a ales să poarte numele Preasfintei Sale Maici și care au primit din darurile acestui nume preamărit!

 Numele Maicii Domnului e Myriam transliterat în alfabet latin. La noi a ajuns pe filieră romană cu "a" în loc de ipsilon (majusculă Υ, literă mică υ, în greacă ύψιλον, ýpsilon). Myriam (Maria) înseamnă IUBIRE în aramaică. Fiecare nume are chemarea și darurile lui. Am observat de-a lungul timpului asemănările de caracter ale celor care poartă numele Maicii Domnului dar și alte nume.

 Pe fiecare dintre noi Dumnezeu ne-a chemat la a împlini voia Sa într-un fel anume…

Sfântul Ilie

 M-am născut și am crescut sub purtarea de grijă a Sfântului Ilie. Bunicul meu care a murit când mama mă purta pe mine în pântece (chiar a avut iminenta de avort în acele zile cu înmormântarea din cauza epuizarii) se numea Ilie. A fost un om firav, dar luptător și foarte muncitor, ambițios, cinstit și exigent. A fost vizitiu, responsabil cu trăsura liceului din localitate, o onoare pe vremurile acelea.  

Nașul meu de botez purta numele Sfântului- ai mei m-au botezat Ileana de la Ilie- și întotdeauna îl vizitam de ziua onomastică, îi purtam un sentiment de respect și îi admiram căldura, calmul și aerul de domn pe care le avea. Ne saluta mereu cu “Servus, dragă!”, expresie care pe mine mă impresiona la fiecare întâlnire, era singura persoană pe care o știam salutând asa. Nașul era ca un actor galant, coborât dintr-o piesă de teatru direct în peisajul rural din care făceam parte eu. Tată a trei băieți, ținea la noi, finele lui, ca la fiicele pe care nu le avea. Nașul a trecut la Domnul când aveam eu 15 ani, dar parcă a rămas același om jovial, îl am în minte în aceeași ipostază, alături de nașa, așteptându-ne vizita.

Am avut mai târziu o prietenă- confidentă pe nume Elina, cu o fire sacrificială și atât de caldă! 

Părintele nostru duhovnic s-a născut în ziua prăznuirii Sfântului și îmi pare că  an dupa an îi seamănă tot mai mult, cel puțin fizic. 

Acum nepoțelul meu poartă numele sfântului Ilie, sper să devină  un bărbat puternic și tare în credință, asemeni ocrotitorului său.

Toți cei pe care i-am amintit aici îmi inspiră respectul pe care oamenii simpli de la țară îl au față de Sfântul Ilie, cu care toți se aseamănă, într-un fel sau altul. 

Să ne învețe pe toți Sfântul cum să i ne asemănăm, pentru cinstea pe care i-o purtăm!

Sfântul Leontie de la Radauti

 În ultima mea vacanță școlară, după bacalaureat, am mers cu un grup de prieteni la Putna. Drumul a fost cumplit de greu și obositor cu trenul, dar experiența a fost extraordinară. În scurtele treceri prin orașele cu gara, am poposit la mănăstirea Bogdana din Rădăuți și m-am închinat la moaștele Sfântului Leontie. Am plecat cu încredințarea ca îl voi mai întâlni pe Sfânt. 

Peste 13 ani a fost târnosită de către episcopul nostru vrednic de pomenire una dintre bisericile parohiei noastre și a primit un nou hram, cel al zilei în care a avut loc târnosirea: 1 iulie- Sfântul Leontie de la Rădăuți. Așa a hotărât episcopul, nici nu ne imaginam ca va deveni parte din viața noastră Sfântul, în fiecare zi. Ne este acum prieten de nădejde, ne învață și ne însoțește… 

1 iulie 2018, la sfințirea bisericii
 “Sfântul Leontie de la Rădăuți”

La noi în parohie astăzi este cruce roșie în calendar. 🙂

Sfinții Apostoli Petru și Pavel

I-am simțit lângă mine în urmă cu 13 ani, la nașterea celui de-al doilea copil, în seara zilei prăznuirii lor, la malul mării, în parfum de tei.

din colecția personală, iconar: Adela Puiac

Povestea acestei nașteri- aici (bineînțeles, cu cenzurarea  expresiilor despre Dumnezeu 😖, înlocuit cu “natura”)

Cioburile, cioturile

 Sus, deasupra lumilor,
În locul minunilor,
Domnul Iisus a stat
Cu Măicuța Lui la sfat:

Mamă bună, orice-aș face,
Mila, Mamă, nu-mi dă pace.
Strigă-n ceruri cioburile,
Cioburile, cioturile.

Jos în zarea tulbure
Printre pietre-n pulbere
Dintre spini și mătrăgună
Du-te, Mamă și le-adună.

De sub roțile zimțate,
Suflete ies sfărmate,
Și rămân doar cioburile,
Cioburile, cioturile…

Risipite-s de furtună.
Du-Te, Mamă, și le-adună.
Cioburile te-or tăia,
Mâinile ți-or sfâșia.

Tu de milă plânge-le
Și în poală strânge-le.
Strânge-Mi, Mamă, cioburile,
Cioburile, cioturile…

Eu, atunci, cu sfântul har,
Mamă, face-M-aș olar.
Lutul vechi, topi-l-aș tot,
Să lipesc iar ciot cu ciot.

Lutul vechi, cu sfântul har,
Mamă, face-l-aș cleștar
Să păstrez în el mereu,
Trupul Meu, Sângele Meu.

Pleacă, Mamă, zările,
Tinde-ți îndurările,
Du-te, strânge-Mi cioburile
Cioburile, cioturile…

(Zorica Latcu- Sfat)

Cântare de biruință

 

Pe repeat astăzi și în toată săptămâna viitoare 😇

Săptămâna Patimilor

 Am început-o marcată de încercarea prietenei mele, cu bebelușa, m-am pus în locul ei și m-a durut, am creat un cerc de rugăciune și folosul nu a întârziat să apară… după două zile de rugăciune am aflat ca e mai bine. Slavă Domnului!

Am făcut câteva pregătiri culinare mai din timp, am congelat mâncarea și am dedicat timpul slujbelor de săptămâna aceasta, la denii și în plus 

▪️miercuri a fost și maslu săvârșit in amintirea ungerii picioarelor Mântuitorului cu ulei de mare preț. Părintele a pregătit mirul sfințit la maslu cu ulei de măsline, ulei esențial de nard, ulei esențial de smirnă și ulei esențial de tămâie. 

▪️joi am participat si la Liturghia Cinei celei de Taină, la care aproape toată biserica s-a împărtășit! Seara, la Denia celor 12 Evanghelii, m-a uimit o bătrânică de 87 de ani din parohie care merge șontâc-șontâc, când cu cadrul, când cu bastonul, care a ținut să facă metanii în fața Sfintei Cruci, când a fost scoasă de pe Sfânta Masă în mijlocul bisericii. Aceeași bătrânică nu a lipsit din biserică în perioada interdicțiilor din ”pandemie”, sărind garduri prin grădinile oamenilor să nu o vadă nimeni pe stradă ca merge la biserică!

▪️Vineri, la scoaterea Sfântului Epitaf, copiii au trecut pe sub masă… întrebau continuu când pot să o facă 😬

Iar seara, fetițele au cântat cu forță Prohodul Domnului. 

▪️Sâmbătă am participat la Liturghia pogorarii Sfintei Lumini, iar momentul culminant-Euharistia, a coincis cu momentul în care anul acesta a coborât lumina la Ierusalim! La fel ca joi, s-au împărtășit aproape toți oamenii din biserică.

Azi am fiert ouă în foi de ceapă și am făcut o păscuță. Am aranjat masa, copiii vor să mănânce imediat după Liturghie, le-a fost foame în tot postul…

Au fost multe încercări toată săptămâna, și sufletești, și trupești, cei mici au făcut conjunctivită și otita, eu am răcit urat, dar abia așteptăm Lumina, pe care anul acesta reușim să o primim de la Ierusalim. 

înflorat cu flori de soc, ca niciodată 

Bucuria să ne cuprindă pe toți! Doamne, ajută!

Toate lucrurile…

 Toate lucrurile lăudați pe Domnul!