Astăzi, 18 ianuarie 2025
de la schitul unde mergem adesea |
Astăzi, 18 ianuarie 2025
de la schitul unde mergem adesea |
Pentru astăzi, 19 octombrie
Afară…
A fost soare, dar a bătut tare vântul rece. Cei mici sunt un pic răciți, astăzi nu au ieșit din casă.
În casă…
E bine, mai bine decât în cealaltă chirie, chiar dacă aici spațiul este mai mic și suntem mai îngrămădiți, avem mai multă lumină și în general condiții mai bune. Copiii sunt fericiți. Bine… ei sunt fericiți oriunde atâta timp cat nu le lipsește nimic. Are Cineva grijă de ei în permanență.
Din bucătărie…
Am hrănit ceata cu omletă cu brânză de dimineață și cacao cu lapte, la prânz supă minestrone, pilaf cu piept de pui sau peștișori prăjiți + păstăi de fasole galbenă prăjită în unt cu usturoi, negresa cu biluțe de brânză dulce inserate pe alocuri, la gustare covrigei cu brânză și chimen, iar la cină niște iaurt.
Ma gândesc…
Că tot răul este spre bine. Am purtat multă răzvrătire în suflet, a fost foarte greu cu mutarea, dar Dumnezeu convertește întotdeauna uratul în frumos.
Acum suntem mult mai aproape de școlile copiilor și îmi permit să fac eu plimbările zilnice să duc/aduc fetele, să îl odihnesc pe soțul meu de condus mașina, și să mai și trec uneori dimineața pe la biserică, să ascult Apostolul și Evanghelia zilei, să mă închin Sfinților din racle și apoi să îmi continui treaba în liniște și cu spor.
Citesc…
Din când în când, câte un articol de pe diferite site-uri sau bloguri. Nu am avut răgaz săptămâna aceasta să șed și să mă liniștesc.
Ascult…
Am ascultat cântecele de toamnă împreună cu cei mici în timp ce trebăluiam de le știu pe toate acum. 🤭
O fotografie…
Duminică aducătoare de pace și o săptămână plină de întâmplări cu folos să vină!
Pentru astăzi, 10 august
Afară…
Este o vreme foarte frumoasă. Ieri a plouat, dar astăzi este o zi însorită și caldă, sunt 27 °C.
În casă…
Este răcoare, dar dezordine. Încerc să reorganizez dulapurile cu haine, sunt munți de haine pe covor acum. Multe au rămas mici si selectez ce avem de donat.
Din bucătărie…
Am făcut o supă cu legume și verdeață din grădină si am dres-o cu fulgi de drojdie inactivă și tăiței. După supă am sotat fasole verde cu roșii și usturoi. Ieri am copt 1 kg de alune de pădure, încă nu le-am consumat pe toate. Am primit azi la biserică de la cineva care a făcut parastas salam de biscuiți și napolitane fără zahăr… Avem și mure, de mâncat și de făcut un pic de dulceață, nu m-am mai apucat să fac și vreun desert.
Sunt îmbrăcată…
Cu o rochiță din denim subțire bleu cu bulinuțe negre, cu dantelă neagră aplicată la poale, fiindcă îmi venea deasupra genunchilor și am vrut să o lungesc cu 10 cm.
Cat de repede trece săptămâna! Pe nesimțite… se vede ca am căzut în nesimțire. 🤦🏻♀️
Sper…
Am multe sarcini de îndeplinit și îmi doresc să le pot duce pe toate la bun sfârșit.
Citesc…
Am răsfoit din nou “Mama și copilul” a soților Căpraru, manualul meu preferat de maternitate. Eram curioasă de achizițiile copilului la un an și jumătate, mi se pare că ieri l-am născut și azi deja vorbește și se comportă ca un copil mare. Dar al meu are pe cine să copieze și să imite, nu e el însuși, doar vrea să pară că e ca frații lui, mare și descurcăreț 🤭
Ascult…
Cum oftează în somn mezinul, în timp ce eu împăturesc haine.
Un film…
Începusem să scriu o postare cu filme care mi-au plăcut de copil până acum, dar nu am reușit să avansez cu editarea ei. Recomand acum unul dintre ele: “The blind side”, cu Sandra Bullock, este un film biografic.
Un citat…
“Cel mai de preț lucru pentru un copil este binecuvântarea părinților săi.” (L-am auzit la o măicuță de la mănăstirea Țigănești, povestind cu delicatețe cum a ajuns ea în monahism.)
Unul dintre lucrurile preferate…
Îmi place dantela aplicată la poalele rochiilor, fustelor, perdelelor, cearșafurilor.
O fotografie cu bucurie…
2 prieteni împărțind o bucată de prăjitură cu morcovi |
… și-mi pun o mana sub obraz…
Cred ca știți poezia, nu o mai redau aici. 🙂
Scriam zilele trecute că luăm cina devreme. Procedăm așa pentru că de regulă la ora 8 suntem în pijamale, unii adorm imediat fiindcă se trezesc la 6 dimineața și le trebuie 10 ore de somn, iar alții mai lecturează până vine moș Ene.
Când aveam doar 3 copii, din rutina de seară făcea parte “Cântecelul de noapte bună”. Am mai scris despre el pe blogul vechi, pe care îl aveam pe vremea aceea. Este drăgălaș și toți îl fredonează dacă le amintesc de el. Poate nu va mai iese din cap după ce îl ascultați, la fel cum mi se întâmplă mie… 🤭
Generalului Berthelot îi spuneau românii noștri “generalul Burtălău”, pentru ca se evidenția prin trăsăturile lui fizice și fiindcă îi plăcea mâncarea românească 😁
Din categoria “Ce să mai mâncăm?”:
Niciodată nu am dispoziție să gătesc în zilele de luni. Caut să mă sustrag de la îndatorirea aceasta cat mai ușor cu putință și aleg să pun pe masă mereu preparate rapide.
Astăzi am hrănit familia cu:
-muesli cu fructe uscate și alune de pădure + lapte - doar am fiert laptele și l-am pus în boluri peste cereale
-sandvișuri cu jambon-a fost la Lidl la un preț foarte bun în weekend și e mai puțin procesat decât alte mezeluri…cred- dar a trebuit sa macin grâu, să cântăresc făina și să pornesc mașina de paine de dimineață.
- salata de piept de pui+cuscus+porumb dulce+castraveți murați+oregano+maioneză sau, pentru cine nu consumă carne, salată de dovlecei cu maioneză și usturoi
- sărățele cu brânză și chimen (rețeta preferată)
- cireșe de la țară
- ciorbă de conopidă cu iaurt grecesc
- ciocolată de casă
Chiar și așa, am stat în total 2 ore în bucătărie astăzi, cu tot cu spălat și așezat vasele la loc, și cu întreruperile copiilor.
Nu am mai planificat de mult timp meniul, de obicei urmăresc noile oferte ale magazinului din apropiere și în funcție de timp și de buget mă organizez pe loc.
Știu doar că pentru Înălțarea Domnului vom fierbe din nou ouă în foi de ceapă și vom face cheesecake cu căpșuni sau cu zmeură, am fructe congelate dacă nu ajungem la piață 🍓
În copilărie îmi plăcea nespus să merg la bunici. Satul bunicilor era vecin cu localitatea mea natală, distanța o puteam parcurge pe jos, pe drumul principal, într-o oră, cu pași de fetiță. Uneori mergeam cu mama pe “scurtătură”, pe un drum agricol, pe unde alegeam vara să ne bucurăm de plimbare culegând buchete imense de flori de câmp pentru bunica.
Ieri și astăzi au fost zile ploioase și picăturile de ploaie mi-au amintit iar de atmosfera ploilor de acum 30 de ani de la bunici: când nu stătea ploaia, bunica mea își făcea de lucru în casă. Nu era nevoie să o rugăm, îi venea ad hoc dispoziția să ne facă platouri pline de clătite pe care le umplea cu dulceață de vișine și cu gem de căpșuni; făcea așa de multe că, deși eram 4 nepoți mâncăcioși, rămâneau clătite și pentru a doua și a treia zi, iar clătitele reci sunt muuult mai bune decât cele calde. Îmi plouă în gură…
Când deschid larg fereastra atunci când plouă vara mă inundă amintirea clătitelor bunicii și simt cum înlăuntrul meu strigă porunca “Fă clătite!” 😄
Ciocolată de casă
aici doar cu o lingură de cacao, gust puternic de caramel |
Este gata în 10 minute, 5 minute prepararea și 5 minute de stat la rece.
2 plicuri lapte praf Malita , adică 260 grame (~6 lei plicul la Penny)
50-80 g cacao (se poate și fără, pentru ciocolată albă)
100 ml apă
200 g unt gras
150-200 g zahăr brun (dacă o vreți mai puțin dulce puneți cantitatea mai mică)
500 g nuci+semințe+fructe uscate. Eu pun de obicei nuci românești, arahide, migdale, semințe de dovleac, de floarea-soarelui, semințe de cânepă, semințe de in și de susan (sunt crocante și le rumegăm bine în compoziția dulce caramelizata), stafide, merișoare, curmale mărunțite, papaya confiat, ananas confiat.
Se fierbe apă cu zahărul, se adaugă untul. Se toarnă peste ingredientele uscate, compoziția se amestecă bine, se pune în formă și se dă la rece.
Asta este tot. Este foarte bună și se consumă în cantități mici, pentru ca e sățioasă și nu simțim nevoie de mai mult dulce.
Nu știu cum se întâmplă în alte case cu copii, dar la noi duminicile și zilele de sărbătoare, în general, sunt foarte complicate.
De pildă, sâmbătă am dat stingerea după miezul nopții, că așa se întâmplă mereu în ajunul sărbătorilor, când încercăm să le așezăm cât de cât pe toate la locul lor și să recuperăm ce n-am reușit să facem în zilele obișnuite, apoi de-obicei cel mai mic năzdrăvan ne face noaptea albă… spre dimineață adoarme profund si apoi se trezește cu primele raze de lumină ce străbat printre draperii. La țară copiii cei mici dorm foarte puțin, parcă nu ar vrea să piardă nicio oră de joacă din timpul petrecut acolo, și cum stăm 9 suflete în două camere (în nopțile reci), somnul este un chin. Apoi pregătește-te de slujbă după cuviință, dacă poți!
Pe de-o parte sunt adolescenții, care întârzie cat de mult pot momentul plecării spre biserică, fiecare din propriile motive- unul ar dormi mai mult, altul s-ar sustrage de la îndatorirea ce i-a fost încredințată la strană sau la cădelniță.
Pe de altă parte, este aproape imposibil să treacă o săptămână și când pornim spre biserică să nu fie nevoie să mă întorc din drum cu cei mici să schimbăm hăinuțele ce tocmai au pățit un accident într-o cădere, sau să spălăm un funduleț abia murdărit… dar ieri năzdrăvanul mic a considerat ca e momentul optim - când mama pregătea căruciorul- să deschidă ușița de la sobă și să scoată cu mânuțele lui albe și moi cenușa pe covor, era plin până la cot… surorile mai mari erau prinse în visarea lor duminicală, nu puteau avea grijă continuu de bebeluș.
Duminica Mironosițelor, în drum spre Sfânta Liturghie |
Știu ca voi uita cândva de toate acestea și îmi vor părea amuzante, sunt examenele pe care trebuie să le trec cu răbdare.
Nu am niciun răgaz de odihnă nici după slujbă, tot după cei mici trebuie să mă țin. Slavă Domnului, în zilele cele mai bune reușesc să citesc canonul de rugăciune, iar în rest, plec fruntea rostind cu durere “Doamne, Iisuse…”, mai mult nu mai pot. Dar adorm împăcată la sfârșitul zilei, că ne-am străduit să nu lipsim nici astăzi de la Euharistie, cu toate neputințele noastre pe care le acoperă Hristos!
Așa îmi spunea mamaie Mărioara, o bunică adoptivă, când primul meu bebe împlinea un an, abia începuse aventura mersului și explora toate cotloanele casei… eram tot timpul după el, nu puteam fi de niciun ajutor în casă.
La fel mă simt și acum, de fiecare dată când încep să fac ceva prin bucătărie, mezinul mi se agață de fustă și plânge “Maaaamaaa”, nimeni și nimic nu-l poate potoli, decât brațele mele și laptele matern… din 30 în 30 de minute dacă vrea el… uneori îmi vine să îl bat, dar e prea drăgălaș și nevinovat și îmi taie rapid orice gând de acest fel.
cum se cos pantalonii cu tot cu copil în ei |
Trag singură această concluzie la sfârșitul fiecărei zile în care nu reușesc să realizez mai nimic din ce îmi propun în seara precedentă. Totul se face cu copilul în brațe, sau șușotind cu cei mari când doarme el… improvizez mult.
Observ o dată la câteva zile o șuviță albă în plus de care nu știam, am uitat ca nu mai am douăzeci de ani, nici entuziasmul de atunci, dragostea se răcește mai repede, obosesc mult mai ușor. Indispoziția este cea care mă definește și cârtesc mult.
Dar sunt conștientă ca altceva mai bun nu mă poate împlini și ca sunt datoare să îmi împlinesc sarcinile casnice chiar și așa, printre plânsete și vaiete de copilași. În curând voi împlini 16 ani de maternitate. La 22 de ani am născut prima dată. Eram la rândul meu un copil, dar ardeam de nerăbdare atunci să am copilul meu. Ne spuneam atunci unul altuia cat de minunat este ca prin noi să se nască o nouă fapturița pe pământ.
-Nici tu, nici eu, dar și tu și eu, în același timp!
Totul a venit cu anii firesc, fără a simți ca eu fac vreun efort deosebit și astăzi primii copii sunt ca brazii, mai înalți ca mine. Mă mir de ei, mi se pare ca nu sunt ai mei, deși regăsesc in comportamentul lor apucături mai bune sau mai urate preluate de la noi… rămân - pentru ca îmi place cel mai mult, căci mai târziu e mult mai stresant - în ipostaza mamei de copilaș de un an, care nu e bună de nimic, căreia nu îi poți cere altceva decât să își vegheze zi și noapte copilașul.
Am început-o marcată de încercarea prietenei mele, cu bebelușa, m-am pus în locul ei și m-a durut, am creat un cerc de rugăciune și folosul nu a întârziat să apară… după două zile de rugăciune am aflat ca e mai bine. Slavă Domnului!
Am făcut câteva pregătiri culinare mai din timp, am congelat mâncarea și am dedicat timpul slujbelor de săptămâna aceasta, la denii și în plus
▪️miercuri a fost și maslu săvârșit in amintirea ungerii picioarelor Mântuitorului cu ulei de mare preț. Părintele a pregătit mirul sfințit la maslu cu ulei de măsline, ulei esențial de nard, ulei esențial de smirnă și ulei esențial de tămâie.
▪️joi am participat si la Liturghia Cinei celei de Taină, la care aproape toată biserica s-a împărtășit! Seara, la Denia celor 12 Evanghelii, m-a uimit o bătrânică de 87 de ani din parohie care merge șontâc-șontâc, când cu cadrul, când cu bastonul, care a ținut să facă metanii în fața Sfintei Cruci, când a fost scoasă de pe Sfânta Masă în mijlocul bisericii. Aceeași bătrânică nu a lipsit din biserică în perioada interdicțiilor din ”pandemie”, sărind garduri prin grădinile oamenilor să nu o vadă nimeni pe stradă ca merge la biserică!
▪️Vineri, la scoaterea Sfântului Epitaf, copiii au trecut pe sub masă… întrebau continuu când pot să o facă 😬
Iar seara, fetițele au cântat cu forță Prohodul Domnului.
▪️Sâmbătă am participat la Liturghia pogorarii Sfintei Lumini, iar momentul culminant-Euharistia, a coincis cu momentul în care anul acesta a coborât lumina la Ierusalim! La fel ca joi, s-au împărtășit aproape toți oamenii din biserică.
Azi am fiert ouă în foi de ceapă și am făcut o păscuță. Am aranjat masa, copiii vor să mănânce imediat după Liturghie, le-a fost foame în tot postul…
Au fost multe încercări toată săptămâna, și sufletești, și trupești, cei mici au făcut conjunctivită și otita, eu am răcit urat, dar abia așteptăm Lumina, pe care anul acesta reușim să o primim de la Ierusalim.
înflorat cu flori de soc, ca niciodată |
Bucuria să ne cuprindă pe toți! Doamne, ajută!
La noi în casă e cald, pentru ca suntem 9 suflete, fiecare cu propria căldură facem temperatura optimă în interior. 🔥
La noi în casă miroase mereu a paine coaptă, a prăjituri sau a mâncare proaspătă, pentru ca se mănâncă mult și des și se gătește la fel. 🍲
Încercăm să menținem spațiul ordonat, deși mânuțele cele mai mici scotocesc peste tot și împrăștie tot felul de obiecte unde nici nu te aștepți… 🧹
În urmă cu 4 ani, când am schimbat locuința, am afișat acest program de care încă încercăm să ne ținem toți, mici și mari, cu câteva excepții necesare (schimbăm așternuturi, fețe de masă, fețe de pernă mai des, ori de câte ori e nevoie 😬) 📝
În ziua nuntii am primit în dar câteva cărți de la o dragă colegă de clasă din liceu, printre care cea din care am extras acest fragment (mulțumesc, Raluca!): ❤️
Sfântul Ioan de Kronstadt - Viața mea în Hristos
Nu ai cum sa nu te gândești la Maica Domnului privind aceasta planta cu multiple proprietăți sanogene…
Știați ca versurile cântării Agni Parthene aparțin Sfântului Nectarie?
ultimul ghiocel |
primele narcise |
mărțișoare drăguțe primite de la vecini 😊 |
petale de corcoduș scuturate de mâini mici |
Dacă ne-am permite, m-aș bucura să le pot achiziționa și să aduc un surplus de veselie și utilitate în căsuța noastră cu aceste obiecte:
față de masă-46 lei |
sau traversă de masă-18 lei |
bombonieră-20 lei |
solniță și piperniță-25 lei |
panou de plută in camera băieților-20 lei |
2 x draperie în camera fetelor- 56 lei/bucata |
pernuțe decorative în camera fetelor- 25 lei/bucata |
pernă decorativă pentru canapea - 35 lei |
covoraș de baie- 18 lei |
ceas de perete-18 lei |