Cum ar fi Maica Domnului astăzi, printre noi?

Sper să nu o supăr pe Maica Domnului redând aici aceste idei…

Făcând un exercițiu de imaginație, dar păstrând în același timp o notă de respect și modestie care au caracterizat reprezentările iconografice ale Maicii Domnului, mă gândesc că dacă ar trăi astăzi, stilul ei ar putea reflecta o înfățișare impecabilă și o atitudine elegantă, dar duhovnicească, fără a pierde din vedere smerenia sa.

În ceea ce privește vestimentația, cred ca ar purta așa: 

🌸 Nuanțele alese ar putea fi inspirate din tradiția iconografică: tonuri sobre de roșu sau albastru- reprezentând dragostea jertfelnică a Maicii Domnului pentru Fiul ei și pentru întreaga lume.

🌸 Rochii lungi, cu croieli fluide, în stil A-line ce subliniază o eleganță naturală, fără a fi prea strâmte pe corp.

🌸 Fustele ar putea fi ușor plisate sau drapate, care să exprime mișcarea și delicatețea, reamintind de rochia tradițională, dar mereu modernă.

🌸 Un palton lung, din lână sau din alt material natural, care să fie atât practic, cât și elegant.

🌸 Un cardigan sau o vestă din materiale naturale, care să completeze ținuta în zilele mai răcoroase.

🌸 Materiale:

Materiale naturale precum lâna, inul, bumbacul organic și mătasea subliniază o legătură cu natura și simplitatea, dar și calitate și durabilitate. Să nu omitem detaliile lucrate manual (țesături manuale și broderii delicate, am văzut cât de complex este realizat Brâul Maicii Domnului).

🌸 Accesorii

Bijuterii fine, cu simboluri discrete – de exemplu, un pandantiv sub formă de cruce – care să nu încarce ținuta, ci să o completeze cu o mărturie a credinței.

🌸 Accesorii pentru cap:

Un voal opac sau o eșarfă subțire, înfășurată simplu în jurul capului, poate sugera modestia tradițională, fără a se transforma într-o piesă ostentativă.

🌸Încălțăminte:

 Simplă și elegantă – de exemplu, sandale cu talpă joasă, o pereche de balerini sau chiar botine cu toc mic, care să fie confortabile și discrete, realizate din materiale naturale și în culori neutre (negru, maron sau albastru închis) pentru a păstra armonia generală a ținutei.

🌸 Coafură

Pentru a păstra un aspect natural și elegant, părul ar putea fi pur și simplu lăsat să cadă în valuri moi, bine îngrijit și strălucitor, sau ar avea o coafură lejeră, cu păr prins parțial într-un mod discret (de exemplu, o împletitură sau o coadă joasă).

Dacă Maica Domnului ar trăi în zilele noastre, stilul ei s-ar baza pe eleganță, simplitate și o evidentă legătură cu valorile morale. Ținutele sale ar fi rafinate, dar modeste, folosind materiale naturale și croieli fluide, culori sobre, iar accesoriile ar fi discrete, reușind să redea totuși o imagine atemporală, dar cu respect față de tradiție. Acestea ar sublinia atât frumusețea interioară, cât și o eleganță subtilă și autentică.

Să ținem cont de exemplul pe care ni-l oferă ea, Sfințenia întruchipată, și să o cinstim asemănându-i-ne!

Gustare dulce-amăruie

 

M-am răsfățat astăzi cu boabe de cacao + curmale, rumegate așa cum sunt. Uneori simt o poftă acută de ciocolată, dar masa de cacao s-a scumpit foarte mult și, deși mai cumpărasem în urmă cu mulți ani cacao nibs (erau foarte tari și greu de mestecat), acum boabele nu au mai fost așa, doar crocante și foarte aromate. Copiilor le-a plăcut la fel ca și mie. Toată ciocolata din comerț este exagerat de scumpă. În schimb 100 g de boabe de cacao costă 12 lei. Pe acestea nu le devorez în 5 minute ca pe 100 g de ciocolată ambalată, ci îmi ajung mai mult de o săptămână. 

Suntem o familie de chocofagi.

7 reguli in cazul vizitelor la nou-născuți

 Îmi aduc cu drag aminte când la prima naștere (din orașul natal) au fost câteva persoane care m-au bucurat cu prezența lor în prima lună de viață a copilului, deși chiar și atunci ar fi fost frumos să știe toate acestea. Mai târziu a trebuit să mă descurc singură, nu a mai venit nimeni în vizită… 😬

Dacă sunteți o persoană foarte apropiată (prieten bun, rudă) al unei femei care tocmai a născut, e bine să țineți cont de câteva reguli atunci când simțiți pornirea de a merge să vedeți nou-născutul.

1. Nu vă grăbiți cu vizitele! Lăsați să treacă 2 săptămâni de la nașterea copilului pentru adaptarea acestuia la viața extrauterină.

2. Pregătiți-vă conștiincios pentru prima întâlnire, comunicați prin convorbiri telefonice sau prin mesaje cu mama lehuză despre perioada de recuperare prin care trece, despre nevoile ei, pentru a afla cum o puteți ajuta.

3. Întotdeauna duceți de mâncare (gătită în casă, fructe, sucuri naturale, ciocolată de calitate). Perioada lehuziei este foarte solicitantă hormonal, iar mama are nevoie de hrană sănătoasă și de odihnă. In majoritatea cazurilor nopțile îi sunt albe și dispoziția de gătit îi lipsește cu desăvârșire.

4. Nu cumpărați jucării, dar puteți duce scutece și șervețele umede pentru bebe. Întrebați-o pe mămică ce marcă anume folosește. Dacă vreți să îi duceți hăinuțe, cel mai mult timp va purta măsura 68 (intre 3-9 luni, în funcție de ritmul de creștere al fiecărui copilaș).

5. Nu puneți “bani de somn” în pătuțul, pe pieptul sau în mânuța bebelușului. Banii sunt cele mai murdare lucruri, îl puteți îmbolnăvi prin acest gest. Banii pot fi puși într-un plic pe care scrieți o dedicație și vă semnați, iar înainte de a pleca îl puteți lăsa undeva în casă pe mobilă, într-un loc vizibil. Îl vor găsi părinții si vă vor fi recunoscători, dar dacă alegeți să îi înmânați personal se vor fâstâci și se vor simți prost. 

6. Nu purtați parfum sau accesorii (lanțuri, haine cu ținte, brățări, inele cu pietre) care pot răni copilașul în cazul în care îl veți ține în brațe.

7. Cât timp petreceți în vizită, sugerați-i mămicii ca poate folosi timpul acela pentru grija de sine (veți legăna dumneavoastră micuțul dacă vrea mama să facă un duș sau un Canon de rugăciune în liniște).

 Prin toate acestea împlinim porunca de a ne iubi aproapele și este în sine o faptă de milostenie mai prețioasă decât a da bani unor cerșetori. Nu uitați că aproapele este în primul rând cel care este prezent de multă vreme în viața noastră. 

Lamentare nocturnă

 

E atât de greu să mă adun pentru a face o treabă bine de la un capăt la altul fără întreruperi! 

Am început să parcurg cartea-curs Puterea voinței. Are zece capitole și este indicat să se citească un capitol pe săptămână și să fie făcute temele de la o săptămână la alta pentru a observa efectele. Am citit un pic despre meditație, care este foarte promovată ca element de bază în stimularea voinței. Mi-am spus că pot să înlocuiesc meditația cu rugăciunea, nu vreau să greșesc și să cad în erezii… dar și rugăciunea mi-a devenit așa de grea! Ca să mă smeresc…

LE: în ziua de după noaptea văicărelii, după Liturghie și după ploaie 😇:

Geanta

 …sau rucsacul femeii creștine conține ce are nevoie fiecare, în funcție de rolurile pe care le are în mediul său. 

Mi-a atras atenția doamna aceasta și am făcut inventarul rucsacului meu:

Rucsacul meu e supraîncărcat și  conține 

❇️ în compartimentul principal:

- o jumătate de pachet șervețele umede Huggies pure

- 2 scutece Bebelino natural

- minicremă bottom ointment Lupilu

- minitrusa medicală de urgență (cu pansamente de diferite mărimi și pudra baneocin), 2 fiole ser fiziologic, un pachet comprese sterile și câteva absorbante

- șervețele nazale

- pungi goale de 1 litru

- o sacoșă textila pentru cumpărături împăturită cat mai mic posibil

- portofelul cu acte, carduri și bani 

- tricou de schimb bebe + bluză cu mânecă lungă bebe + pălăriuță bebe + un batic, toate împăturite foarte mic

- carnețel și 2 pixuri

- indreptarul de spovedanie al Sf Gheorghe Zăvorâtul care conține și multe rugăciuni la diferite trebuințe 

- căștile telefonului

- un pachețel ghimbir confiat (și o sticluță Nausolvit pentru rău de mișcare sau indigestie)

- un pachețel chipsuri de banane și un pachet covrigei cu semințe

- sticle cu apă, una de 250 ml pentru copii și una obișnuită de 500 ml 

❇️ într-un buzunar lateral

- perie mică de păr fără mâner, elastice și agrafe

- o mini unghieră 

- un portofel mic textil cu fermoar în care am pus niște figurine mici de jucărie- animăluțe, omuleți, mașinuțe 

❇️ în alt buzunar lateral

- dezinfectant lichid pentru mâini, mic

- cremă de mâini mică

- un metanier pentru deget

- un roll-on cu uleiuri esențiale împotriva insectelor 

Cam atât. Nu este mare, dar e înțesat și mă simt confortabil să am la mine tot ce îmi trebuie, mai ales ca plec tot timpul de acasă însoțită de cel puțin un copil. 

Gândește în roz #4

 Împrăștierea îmi este specifică și aș vrea să o corectez, prin mult mai multă atenție=trezvie. 

“Precum fluturele zboară din floare in floare, așa și omul împrăștiat trece de la o desfătare pământească la alta, de la o grijă deșartă la alta. 

Împrăștierea, care este atât de vătămătoare îndeobște, este deosebit de vătămătoare in lucrarea lui Dum­nezeu, in lucrarea mântuirii, care cere priveghere si luare aminte statornice, încordate.”

Sfântul Ignatie Briancianinov

Caut coordonarea priorităților cu timpul avut la dispoziție pentru fiecare sarcină. Tuturor ne place să tăiem de pe “to do list” rând pe rând câte un obiectiv atins, dar atunci când rezultatele nu sunt după așteptări, adică împlinim dintr-o mulțime de lucruri doar unul singur ne pare prea puțin. Avem opțiunea de “reconfigurare traseu” și restabilim prioritățile într-un mod mai realist, astfel încât să le facem repede și bine, nu superficial și nici prost, înlăturând toți hoții de atenție din jur: TV, telefon, închidem urechile, ochii și gura.

Dar în cazul rugăciunii? La fel ca în orice altă activitate, trebuie să îi dedicăm timpul potrivit, timp în care doar la ea să ne concentrăm. În cazul mamelor însoțite permanent de copii, dimineața, înainte de a se trezi toți cei din casă, este momentul propice, sau chiar în timpul nopții, înainte de revărsarea zorilor, pentru persoanele mai râvnitoare. Mama Cuviosului Paisie, prăznuit astăzi, se așeza la rugăciune dimineața imediat ce plecau copiii la școală și era liniște deplină în casă. Să profităm de orice moment de liniște sau să căutăm să îl creăm.

Gândește în roz #3

 Astăzi mă gândesc la cârtire și cum pot scoate rădăcina ei din mine, sădind în schimb mulțumirea.

“Toate să le faceți fără de cârtire și fără de îndoială, ca să fiți fără de prihană și curați, fii ai lui Dumnezeu neîntinați în mijlocul unui neam rău și stricat și intru care străluciți ca niște luminători în lume…” (Filipeni 2, 14-16)

Teoretic, este simplu: înlocuim cârtirea cu răbdarea. Să recunoaștem cele două fapte și măcar să încercăm să aplicăm virtutea în locul primei tendințe, cugetând că primim astfel de gânduri tot din mândrie, fiindcă ne vedem într-o lumină falsă pe noi înșine, și deși pare un păcat mic, între nemulțumire și hula împotriva lui Dumnezeu este un singur pas. Să ne temem, să fim conștienți de acestea.

“Rabdă, draga mea; când te vei liniști, atunci vei putea să te vezi în lumina corectă pe tine însăți și pe cei din jur. Iar deocamdată vezi totul într-o lumină mincinoasă, cum îți arată vrăjmașul.”(Cuviosul Nikon Vorobiov)

Gândește în roz #2

Despre indiscretie:

Viața duhovnicească este în sine foarte discretă și orice persoană cu bun simț nu intră cu bocancii în viața și în sufletul alteia, nici măcar în cea a soțului/soției. 

Codul bunelor maniere menționează ca o femeie nu trebuie niciodată întrebată despre vârstă și despre kilograme, aceasta ar fi o indiscreție crasă. 

Aș adăuga pe lista indiscrețiilor întrebările despre viața intimă și despre obiceiurile din casa celuilalt. Niciodată să nu întrebăm nimic din ce nu ne-ar plăcea să fim întrebați. Întotdeauna să ne punem în locul celui pe care vrem să îl descoperim prin întrebări și dacă l-am deranja, să ne oprim de la primul semn, chiar înainte de a ne satisface curiozitățile. 

Adesea primesc întrebarea: “În ce fel de vase gătești pentru atâția copii?” și o iau strict ca pe o curiozitate, deși este o “înțepare” din partea altor femei ce vor sa mă convingă de ideea ca există copilul perfect, copilul unic, “unul- dar bun”, iar familiile care nu știu nimic despre planningul familial nasc doar niște ratați… știu să citesc printre cuvinte, dar nu mă las afectată. Doar păstrez distanța și e mai bine să nu fim sociabili, ci foarte discreți, pentru liniște, pentru motivare, pentru râvnă la rugăciune.

Să ne ținem în frâu curiozitatea netrebuincioasă care este menționată în îndreptarul de spovedanie la păcatul mândriei.

Gândește în roz #1

 

mi-am setat imagine nouă de fundal pe telefon :)

Aș vrea să scriu câte o idee scurtă în fiecare zi cu scopul ca indiferent de starea în care ne aflăm să căutăm să observăm binele, să nu ne întristăm peste măsură și să înțelegem motivul pentru care trăim ceea ce se întâmplă.

Astăzi, despre invidie: nu am cunoscut până acum nicio fată sau femeie care să nu fie cuprinsă, într-o măsură mai mică sau mai mare, de această trăire amară. Din păcate am învățat să fim invidioase de la mamele noastre și le învățăm același lucru și pe fiicele noastre. La școală ni s-a impregnat în fire invidia, prin educația concurențială. Îmi amintesc cum plângeam de ciudă că primeam câteodată note de 9, în timp ce colega mea de bancă era notată cu 10. Nu o uram, dar îmi era pur și simplu necaz pe imperfecțiunea mea din momentul respectiv.

 Gasim multe informații și citate despre invidie, de la psihologi și de la Sfinții Părinți. Cine caută, găsește, nu mă mai lungesc aici cu explicațiile. Atașez doar un proverb “roz”, care ne deschide altă perspectivă în caz că ne cuprinde invidia:

Trecea un om

Este impresionantă viața acestei femei virtuoase, cu origini grecești.

Pe scurt, s-a născut într-o familie cu 7 copii, a rămas orfană în copilărie. Copilăria sa, cu bucuriile vârstei mici, i-au dat forța să treacă mai apoi prin multe încercări grele… sufletul ei nobil încă are ecou în alte suflete nevinovate, provocând oricărui mic cititor o vibrație înaltă, printr-o simplă lectură.

Tânăra Elena a trecut printr-o mulțime de împrejurări nefaste înainte de a ajunge să fie guvernanta copiilor lui I. L. Caragiale, Luki și Tușki, pe care i-a educat ireproșabil. Curând și-a cunoscut soțul, Francisc Farago, care la scurt timp a fost numit director al Băncii Populare din Craiova, unde s-au stabilit. 

În perioada răscoalelor țărănești de la 1907, Elena a vizitat satele Olteniei și i-a ajutat pe oropsiți după putință, cu alimente sau chiar și cu banii câștigați de ea din publicarea poeziilor. Pentru aceste fapte bune a ajuns în închisoare pentru o scurtă perioadă și a fost eliberată prin intervenția lui Nicolae Iorga.

La nașterea micuței sale Coca (cocuță înseamnă bebeluș), Elena începe să scrie pentru copii, cu glasul armonios al instinctului său matern.

cocuță

Bijuterii de cuvinte, aceasta avea Elena mereu la îndemână, și le dăruia cu atâta pasiune!

Și dacă se pricepea la cuvinte, a iubit și cărțile. S-a implicat cu dăruire în organizarea bibliotecii județene “Aman” din Craiova, în care eu am intrat mereu cu evlavie, în tăcere, că într-un spațiu sacru. 

Geo Bogza spunea ca “oricine intra în casa ei de la Craiova pleca mai bogat sufletește, mai hotărât să respingă urâtul și nedreptatea.”

Vă las să descoperiți singuri mai multe detalii din viața sa… 

Și un cântec pe versurile Elenei Farago, îndemnând la cugetare:

Țoale

 Pentru ca am amintit de cartea aceasta, pun aici și un capitol audio despre cum ne îmbrăcăm 🙂:

La noi în casă

 La noi în casă e cald, pentru ca suntem 9 suflete, fiecare cu propria căldură facem temperatura optimă în interior. 🔥

La noi în casă miroase mereu a paine coaptă, a prăjituri sau a mâncare proaspătă, pentru ca se mănâncă mult și des și se gătește la fel. 🍲

Încercăm să menținem spațiul ordonat, deși mânuțele cele mai mici scotocesc peste tot și împrăștie tot felul de obiecte unde nici nu te aștepți… 🧹

În urmă cu 4 ani, când am schimbat locuința, am afișat acest program de care încă încercăm să ne ținem toți, mici și mari, cu câteva excepții necesare (schimbăm așternuturi, fețe de masă, fețe de pernă mai des, ori de câte ori e nevoie 😬) 📝

În ziua nuntii am primit în dar câteva cărți de la o dragă colegă de clasă din liceu, printre care cea din care am extras acest fragment (mulțumesc, Raluca!): ❤️

Ideal

mărgean (coral roșu)

Din Pildele lui Solomon, capitolul 31, 10-31:

	Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Preţul ei întrece mărgeanul.
	Într-însa se încrede inima soţului ei, iar câştigul nu-i va lipsi niciodată.
	Ea îi face bine şi nu rău în tot timpul vieţii sale:
	Ea caută lână şi cânepă şi lucrează voios cu mâna sa.
	Ea se aseamănă cu corabia unui neguţător care de departe aduce hrana ei.
	Ea se scoală dis-de-dimineaţă şi împarte hrana în casa ei şi dă porunci slujnicelor.
	Gândeşte să cumpere o ţarină şi o dobândeşte; din osteneala palmelor sale sădeşte vie.
	Ea îşi încinge cu putere coapsele sale şi îşi întăreşte braţele sale.
	Ea simte că bun e câştigul ei; sfeşnicul ei nu se stinge nici noaptea.
	Ea pune mâna pe furcă şi cu degetele sale apucă fusul.
	Ea întinde mâna spre cel sărman şi braţul ei spre cel necăjit.
	N-are teamă pentru cei ai casei sale în vreme de iarnă, căci toţi din casă sunt îmbrăcaţi în haine stacojii.
	Ea îşi face scoarţe; hainele ei sunt de vison şi de porfiră.
	Cinstit este bărbatul ei la porţile cetăţii, când stă la sfat cu bătrânii ţării.
	Ea face cămăşi şi le vinde, şi brâie dă neguţătorilor.
	Tărie şi farmec este haina ei şi ea râde zilei de mâine.
	Gura şi-o deschide cu înţelepciune şi sfaturi pline de dragoste sunt pe limba ei.
	Ea veghează la propăşirea casei sale şi pâine, fără să lucreze; ea nu mănâncă.
	Feciorii săi vin şi o fericesc, iar soţul ei o laudă:
	"Multe fete s-au dovedit harnice, dar tu le-ai întrecut pe toate!"
	Înşelător este farmecul şi deşartă este frumuseţea; femeia care se teme de Domnul trebuie lăudată!
	Să se bucure de rodul mâinilor sale, şi la porţile cetăţii hărnicia ei să fie dată ca pildă! Să încercăm să ne asemănăm acestui ideal în postul ce începe…