Verde de martie

 

ultimul ghiocel

primele narcise

mărțișoare drăguțe primite de la vecini 😊

petale de corcoduș scuturate de mâini mici

Rufe spălate cu parfum de flori de tei și întinse la soare, cărucioare, tractorașe, pisici blânde, copii la picnic pe iarbă, ciripit vioi de păsărele - toate acestea rămân întipărite în suflet pentru veșnicie.

Cărticică

 Aș vrea să dăruim copilașilor la biserică în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai câte o cărticică, pentru că sunt cuminței, se spovedesc cu conștiinciozitate săptămânal și ne e tare drag de ei văzându-i cum se înșiră la Împărtășanie.

M-am bucurat să o întâlnesc pe Doamna Post la Jumbo, este foarte potrivită cartea pentru toate vârstele.

Doamna Post de anul trecut 🙂

Pentru mâine

 Colivă

🍮grâu (fiert bine), miez nuca+migdale măcinate, zahăr, vanilie, putin unt de cocos, un praf de sare și coajă de lămâi aduse de finul nostru din Athos 😇 

Voi adăuga în compoziție dorul de tata și de tataie.

📝Știați ca gestul ridicării și legănării vinului și a colivei sau a prescurii, iar apoi stropirea lor cu vin, la finalul slujbei de parastas, semnifică readucerea la viața a trupurilor celor adormiți? Boabele de grâu reprezintă trupurile tuturor celor pomeniți acolo, iar vinul este sângele ce va curge iarăși prin venele lor.

Căsuța din preerie

Prin 1997, când eram în clasa a cincea, se difuza zilnic la TVR serialul “Căsuța din preerie”, abia așteptam să urmăresc un nou episod. Este una dintre frumoasele amintiri din vremea aceea. 

Destul de recent, când au apărut la noi în librării cărțile Laurei Ingalls Wilder, le-am cumpărat pe toate și le-am citit pe nerăsuflate, retrăind episoade din filmul văzut cu ochi de copil. Și unul dintre băieții mei le-a citit cu drag și cu nesaț. 

Am tot căutat serialul, părea imposibil de găsit online (gratuit)… dar, spre surprinderea mea, de câteva zile a revenit in programul unui canal tv, zilnic, de la 17:30. Acum ne adunăm cu bucurie toți, în fiecare seara, și dezbatem abaterile scenariului de la povestea originală.

Pinocchio

 

Pinocchio suntem fiecare dintre noi, în drumul către desăvârșire.

 

Am văzut recent la tv împreună cu cei mai mici dintre copii jumătate din filmul acesta, mi-aș dori să îl vedem integral cu toți; va mai fi difuzat la tv pe 25 martie in jurul orelor 19 si in reluare pe 26 martie, in jurul orelor 15. Este foarte frumos, cea mai bine realizată variantă, un film de Oscar. M-a impresionat machiajul personajului principal, dar și al celor secundare.

Primăvara acasă

 Dacă ne-am permite, m-aș bucura să le pot achiziționa și să aduc un surplus de veselie și utilitate în căsuța noastră cu aceste obiecte:

față de masă-46 lei

sau traversă de masă-18 lei

bombonieră-20 lei

solniță și piperniță-25 lei

panou de plută in camera băieților-20 lei

2 x draperie în camera fetelor- 56  lei/bucata

pernuțe decorative în camera fetelor- 25 lei/bucata

pernă decorativă pentru canapea - 35 lei

covoraș de baie- 18 lei

ceas de perete-18 lei

Sigur, nimic din cele de mai sus nu sunt de necesitate urgentă și avem în familie destule priorități în privința cheltuielilor… dar îmi dau voie ca măcar virtual să exprim dorințe. 

Aceasta nu înseamnă că îmi leg inima de aceste obiecte; dacă nu le voi avea niciodată în casă înseamnă că nu îmi vor fi fost de folos cu adevărat.

Copilul nou-născut

 ,,O voce tremurătoare s-a auzit pe pământ cum nu se mai auzise nicicând. Venea dintr-un gâtlej care nu mai vorbise niciodată. 

Mi-au spus de un om care trăise în bezna cea mai profundă: ochii lui n-au văzut niciodată nici licărul cel mai plăpând, ca şi când ar fi fost pe fund de abis.

Mi-au spus de un om care trăise mereu în tăcere, nici sunetul cel mai slăbit nu-i atinsese urechea...

Am auzit de un om care trăise numai sub apă, o apă cu o ciudată căldură şi dintr-odată se cufundase într-un şuvoi îngheţat.

Şi-a desfăcut plămânii ce nu ştiau să respire. Aerul i-a umflat plămânii, împăturiți de la început şi omul a scos un strigăt...

Şi o voce tremurătoare s-a auzit pe pământ. Nu se mai auzise nicicând. Venea dintr-un gâtlej care nu mai tremurase nicicând.

Era omul care se odihnise.

Cine îşi poate imagina o odihnă atât de absolută?

Odihna celui care nu şi-a dat nici măcar osteneala să-nghită, căci altul mânca pentru el. Toate fibrele lui erau relaxate, căci alte țesuturi creau căldura necesară vieţii lui. Nici chiar țesuturile lui cele mai intime nu trebuiau să muncească să se apere de otrăvuri şi microbi, căci alte țesuturi lucrau pentru el. Şi oxige-

nul i se dădea fără să respire, privilegiu unic printre ființele vii.

Singura lui trudă era munca inimii, care bătea încă înainte ca el să existe. Da, chiar şi atunci când el nu exista, inima lui bătea de două ori mai repede decât inima cealaltă. Era inima unui om.

Şi acum... Iese în față. Ia toată truda asupra sa. Este rănit de lumină şi de sunet, muncit până în cele mai intime fibre ale ființei sale și când înaintează, strigă cu glas mare:

De ce M-ai părăsit?

Şi astfel, pentru prima dată, omul îl reflectă în sine însuşi pe Hristos Care moare şi pe Hristos Care urcă la ceruri."

 

Maria Montessori- Taina copilăriei