Curățenie și organizare: rutina “fistic”

 Recent mi-a trecut pe la urechi un concept nou privind modalitatea de a întreține curățenia și organizarea în casă: rutina “fistic”.

Rutina “fistic” presupune a ne motiva să facem câte puțin efort și apoi să ne bucurăm de ceea ce iese. E ca atunci când se desface coaja fisticului și apoi se degustă cu plăcere, ca un premiu pentru efortul depus în curățarea miezului.
Metoda se sprijină pe niște principii psihologice solide. Pe scurt iată cu ce seamănă, dovadă ca are temei real:

🌼Mintea evită efortul mare, dar acceptă efortul mic

 Pe cât de ciudat sună, pe atât e de firească și cu siguranță toți am implementat-o deja fără să știm că o facem.

Când ne spunem/propunem că „trebuie să fac curat în toată casa” apare blocajul. Vizualizându-ne întreprinzând activitatea pe de-a-ntregul pare mult, foarte obositor și nu mai vedem finalul, creierul dă replica: “Mai târziu!”. Însă dacă ne propunem ceva mai simplu ca „strâng doar lucrurile astea”, pare ușor, rapid, realizabil și creierul acceptă. 

🌼Începutul este partea cea mai dificilă 

Problema nu este “a face curățenie”, pornirea este… din fericire rezistența scade după ce începem și mișcarea vine mai natural.

🌼Creierul are nevoie rapid de recompensă 

Dacă muncim mult și nu vedem imediat un rezultat sau nu simțim nimic, nicio mică satisfacție, ne pierdem motivația. 

Dar dacă ștergem masa sau eliberăm chiuveta de vase și vedem imediat curat, asta ne liniștește, apare o stare de bine și ne face să mai vrem.

🌼Conștientizarea bucuriei ne schimbă comportamentul  

Nu este suficient să întreprindem o acțiune, trebuie să și simțim că este bine și plăcut ceea ce facem, să ne oprim pentru a analiza: ne oprim puțin, privim, recunoaștem schimbarea, creierul percepe “trebuie repetat!”.

🌼Orice mic progres dă un impuls

Nu ne trebuie rezultate rapide mărețe, dar dar avem nevoie de semne care să ne ajute să mergem înainte. Un locșor/colțișor curat ne dă claritate mentală, ne ușurează sufletește, ne dă un impuls.

🌼Lipsa presiunii încurajează continuitatea

Când gândim „este suficient oricât de puțin fac” ne liniștim și simțim oarecare libertate, nu abandonăm și revenim cu ușurință a doua zi.

🌼Oprirea la timp menține dorința 

Dacă facem prea mult deodată ne epuizăm, dar dacă ne oprim când simțim că poate fi lăsat pe mâine apare și dorința de a reveni, exact ca în cazul fisticului: nu mâncăm până ni se face rău.

🌼Identitatea se formează pas cu pas 

Nu devenim persoane organizate implementând măreața zi de curățenie săptămânală/lunară/trimestrială/semestrială/anuală, dar având zilnic grijă puțin câte puțin, fără a ne epuiza, ni se va schimba întregul comportament.

🌼Mediul vizual ne influențează starea interioară 

Să vedem în jurul nostru haos ne copleșește întotdeauna, însă dacă încercăm să ordonăm cat de puțin dezordinea vom simți cum se schimbă complet atmosfera… și starea noastră interioară. 

„Rutina fistic” funcționează pentru că nu forțează nimic. Începem cu ceva simplu, vedem efectul pozitiv, ne bucurăm și ne atrage să facem asta mai des. Puțin câte puțin, dar constant, se vede și schimbarea.