Frică

 Doamne al păcii și al milei,

Tu care ții lumea în palma Ta și cunoști numărul pașilor noștri, primește rugăciunea mea de mamă cuprinsă de frică, care se uită în jur și vede valuri de întuneric și sunete de război.
Mă îngrozesc de suferința oamenilor, de copiii care plâng, de tinerii duși pe front,
de răni și moarte și ură care crește între oameni.
Mă doare inima, Doamne, și mi-e teamă pentru ai mei. Dar vin la Tine, Dumnezeul vieții, pentru că nu vreau să trăiesc în teroare, ci în nădejde.
Îți încredințez pe copiii mei, pe fiecare cu numele lui: (fă o pauză aici și spune în gând sau cu voce numele fiecărui copil).
Ocrotește-le trupul de sabie, boală și răutate, ocrotește-le sufletul de ură, de frică, de rătăcire.
Crește-i, Doamne, în înțelepciune și iubire, fă-i o lumină curată în mijlocul unei lumi tulburate.
Întărește inima mea, să nu le transmit neliniștea, ci să fiu stâlp și pace, sprijin și rugă.
Ajută-mă să le vorbesc cu înțelepciune, să-i cresc nu doar pentru viața aceasta, ci pentru Împărăția Ta.
Dă-mi curaj, Doamne, să nu trăiesc în panică, ci în așteptarea Ta.
Să nu alerg din teamă, ci să stau, cu credință, la poarta milei Tale.
Pune pace între popoare, întoarce inimile celor ce poruncesc moarte, miluiește tinerii nevinovați, ostașii fără voie, mamele rămase singure.
Și dacă vremurile se vor tulbura mai tare, să nu mă las biruită de frică, ci să strig mai tare către Tine: „Doamne, fii cu noi!”
A Ta sunt, Doamne, și ai Tăi sunt copiii mei.
Tu i-ai dat, Tu îi păzești, Tu știi calea fiecăruia. Mă supun voii Tale, dar Te rog:
Păzește-i, mântuiește-i, întărește-i.
Amin.