Însemnări de weekend

 Pentru astăzi, 27 iulie 🌤️

1. ☦️ PANTELIMON, mucenic, doctor fără de arginţi, din Nicomidia, în vremea lui Maximian Galeriu

2. Un mucenic, mai înainte orb, tămăduit de Sfântul Pantelimon; s-a săvârşit de sabie

3. ANTUZA Mărturisitoarea, cuvioasă, din Mânăstirea Mantineon, sec. VIII d.Hr.

4. O sută cincizeci şi trei de mucenici; s-au săvârşit înecaţi în Marea Traciei

5. MANUEL, cuvios, mai întâi guvernator, apărător al Sfintelor Icoane, sec. IX d.Hr.

6. HRISTODUL, mucenic, din Casandra; s-a săvârşit prin sugrumare, în Tesalonic, 1777 d.Hr.

7. SIMEON Stâlpnicul cel Nou, cuvios, din Egeea (Cilicia), sec. VI d.Hr.

8. CLEMENT, ierarh, primul episcop de Ohrida, 916 d.Hr.

GORAZD, cuvios

NAUM, cuvios

ANGELAR, cuvios

SAVA, cuvios; ucenicii Sfinţilor Chiril şi Metodiu, luminătorii slavilor de sud

9. NICOLAE Cocianov, cuvios, nebun pentru Hristos, din Novgorod, 1392 d.Hr.

Afară…

Încă nu m-am săturat de căldură… nopțile sunt deja reci la munte, miroase a august. 

În casă…

Am început să tremurăm noaptea dacă adormim cu fereastra un pic deschisă. Sper să nu fie nevoie să facem căldură în casă în august, să mai aibă putere soarele să țină zidurile calde până prin… noiembrie ☺️

Din bucătărie…

Salate, porumb fiert, tocănițe- cu sau fără carne- și o să fac mai târziu o plăcintă țărănească  cu mere.

Sunt îmbrăcată…

Port o fustă de blugi și un tricou negru cu imprimeu- o pasăre colibri hrănindu-se dintr-un buchet de flori multicolore.

Mă gândesc…

Că se plâng cei mari dintre copii că nu vor avea cu ce să se “laude” când va începe școala, că nu au plecat pe nicăieri în vacanță, deși s-au distrat, s-au bronzat și au crescut vizibil în înălțime în aceste săptămâni, stând acasă, fără cheltuială. Sper să ne organizăm și să ajungă până la finalul lunii august măcar pentru o săptămână la mama, sau la bunica soțului meu, în alte colțuri de țară. Dar mă tem să îi las să călătorească singuri cu trenul…

Sunt recunoscătoare…

Pentru că reușim regulat să ne despovărăm de mustrările de conștiință la duhovnic, că ne primește cu bunăvoință și are răbdare cu noi.

Învăț…

Săptămâna aceasta am învățat despre perdele, draperii, storuri romane, panouri japoneze, sisteme de prindere, cornișe decorative. Este foarte plăcut să pipăi texturi, să alegi culori și modele, croieli și să îți imaginezi scenografii.

Citesc…

Spre rușinea mea, nu am citit decât vreo 10  pagini săptămâna aceasta dintr-o carte rătăcită ce aștepta de aproape zece ani să o finalizez… Maica Bucuriei, Monahia Gavrilia Papaiannis. Chiar aveam nevoie să o chem acum pe Maica Gavrilia și să mă sprijine, de aceea am regăsit-o după atâta timp.

Ascult…

Nu ascult nimic, dar cânt de zeci de ori pe zi cu băiețelul bebe “Bate vântul frunzele” și “În pădurea verde”, pe care le tot imită și el într-un mod foarte amuzant în ultima vreme.

Un film…

N-am găsit timp sau nu am avut dispoziție pentru vreun film, dar am mai urmărit clipuri motivaționale de gătit și făcut curățenie 😬

Unul dintre lucrurile preferate…

Îmi place așa de mult lumina candelei care cade pe chipuri din icoane, noaptea, când mă trezesc și văd cum mă privește Cineva cu grijă și blândețe, neîntrerupt, neobosit! Mă simt copil iubit.

 

Sper…

Să îmi mai dea Dumnezeu răbdare. Uneori o pierd pe toată…

Un citat…

"Acasă trebuie să fie cufărul cu comori al existenței."
 Le Corbusier

Un loc unde mi-ar plăcea să fiu…

Acasă, la mine  acasă, în lucrurile mele, pe proprietatea mea și a familiei mele. Prea mulți ani am locuit în chirie și în locuințe de serviciu, în șantiere sau cu frica de a schimba din nou casa după câteva luni. Dar încă nu s-a concretizat dorința mea.

O fotografie…

Muzeul Țărăncii Române, Dragomirești- Maramureș, localitate în care locuiam în urmă cu 14 ani.
 Numărul și varietatea de oale înfipte în par sau în copac lângă casă arată cât de gospodină este femeia acelei case sau dacă sunt fete mari de măritat acolo (dacă oala din vârf este roșie e fiica cea mare) 🫢

Inspiratie

Pentru atunci când nu știm ce să mai gătim…
 Seamănă cu ce punem și noi pe masă: musaca + tzatziki, chiftele de dovlecei cu brânză, plăcintă cu spanac și brânză, cartofi prăjiți cu brânza sau cârnați, salată de ardei copți, mâncare de fasole verde, ciorbă de fasole boabe, pește… la final și de la următorul video (episodul 2) vine  mai multă inspirație ☺️

Însemnări de weekend

 Pentru astăzi, 21 iulie 

Afară… 

Când ploaie, când soare. Sunt 24 de grade Celsius.

În casă… 

Miroase a verdeață spălată, sunt ferestrele larg deschise și adie o briză plăcută.

Din bucătărie…

Spaghetti cu ciuperci, smântână și parmezan. Mai avem pateu de conopidă, supă de roșii și un pic de tartă Tatin rămase de ieri.

Un film…

https://www.dailymotion.com/video/x85vlvo

Este pe lista de așteptare, nu am mai văzut demult un film.

(Re)citesc… de fapt ascult… 🤫

Nu pot insera întregul  playlist, dar se găsesc toate părțile pe YouTube.

Un citat…

Când plouă, uită-te după curcubeu. 

– Oscar Wilde

O fotografie…

Invazia melcilor 

Sfântul Ilie

 M-am născut și am crescut sub purtarea de grijă a Sfântului Ilie. Bunicul meu care a murit când mama mă purta pe mine în pântece (chiar a avut iminenta de avort în acele zile cu înmormântarea din cauza epuizarii) se numea Ilie. A fost un om firav, dar luptător și foarte muncitor, ambițios, cinstit și exigent. A fost vizitiu, responsabil cu trăsura liceului din localitate, o onoare pe vremurile acelea.  

Nașul meu de botez purta numele Sfântului- ai mei m-au botezat Ileana de la Ilie- și întotdeauna îl vizitam de ziua onomastică, îi purtam un sentiment de respect și îi admiram căldura, calmul și aerul de domn pe care le avea. Ne saluta mereu cu “Servus, dragă!”, expresie care pe mine mă impresiona la fiecare întâlnire, era singura persoană pe care o știam salutând asa. Nașul era ca un actor galant, coborât dintr-o piesă de teatru direct în peisajul rural din care făceam parte eu. Tată a trei băieți, ținea la noi, finele lui, ca la fiicele pe care nu le avea. Nașul a trecut la Domnul când aveam eu 15 ani, dar parcă a rămas același om jovial, îl am în minte în aceeași ipostază, alături de nașa, așteptându-ne vizita.

Am avut mai târziu o prietenă- confidentă pe nume Elina, cu o fire sacrificială și atât de caldă! 

Părintele nostru duhovnic s-a născut în ziua prăznuirii Sfântului și îmi pare că  an dupa an îi seamănă tot mai mult, cel puțin fizic. 

Acum nepoțelul meu poartă numele sfântului Ilie, sper să devină  un bărbat puternic și tare în credință, asemeni ocrotitorului său.

Toți cei pe care i-am amintit aici îmi inspiră respectul pe care oamenii simpli de la țară îl au față de Sfântul Ilie, cu care toți se aseamănă, într-un fel sau altul. 

Să ne învețe pe toți Sfântul cum să i ne asemănăm, pentru cinstea pe care i-o purtăm!

Lamentare nocturnă

 

E atât de greu să mă adun pentru a face o treabă bine de la un capăt la altul fără întreruperi! 

Am început să parcurg cartea-curs Puterea voinței. Are zece capitole și este indicat să se citească un capitol pe săptămână și să fie făcute temele de la o săptămână la alta pentru a observa efectele. Am citit un pic despre meditație, care este foarte promovată ca element de bază în stimularea voinței. Mi-am spus că pot să înlocuiesc meditația cu rugăciunea, nu vreau să greșesc și să cad în erezii… dar și rugăciunea mi-a devenit așa de grea! Ca să mă smeresc…

LE: în ziua de după noaptea văicărelii, după Liturghie și după ploaie 😇:

Geanta

 …sau rucsacul femeii creștine conține ce are nevoie fiecare, în funcție de rolurile pe care le are în mediul său. 

Mi-a atras atenția doamna aceasta și am făcut inventarul rucsacului meu:

Rucsacul meu e supraîncărcat și  conține 

❇️ în compartimentul principal:

- o jumătate de pachet șervețele umede Huggies pure

- 2 scutece Bebelino natural

- minicremă bottom ointment Lupilu

- minitrusa medicală de urgență (cu pansamente de diferite mărimi și pudra baneocin), 2 fiole ser fiziologic, un pachet comprese sterile și câteva absorbante

- șervețele nazale

- pungi goale de 1 litru

- o sacoșă textila pentru cumpărături împăturită cat mai mic posibil

- portofelul cu acte, carduri și bani 

- tricou de schimb bebe + bluză cu mânecă lungă bebe + pălăriuță bebe + un batic, toate împăturite foarte mic

- carnețel și 2 pixuri

- indreptarul de spovedanie al Sf Gheorghe Zăvorâtul care conține și multe rugăciuni la diferite trebuințe 

- căștile telefonului

- un pachețel ghimbir confiat (și o sticluță Nausolvit pentru rău de mișcare sau indigestie)

- un pachețel chipsuri de banane și un pachet covrigei cu semințe

- sticle cu apă, una de 250 ml pentru copii și una obișnuită de 500 ml 

❇️ într-un buzunar lateral

- perie mică de păr fără mâner, elastice și agrafe

- o mini unghieră 

- un portofel mic textil cu fermoar în care am pus niște figurine mici de jucărie- animăluțe, omuleți, mașinuțe 

❇️ în alt buzunar lateral

- dezinfectant lichid pentru mâini, mic

- cremă de mâini mică

- un metanier pentru deget

- un roll-on cu uleiuri esențiale împotriva insectelor 

Cam atât. Nu este mare, dar e înțesat și mă simt confortabil să am la mine tot ce îmi trebuie, mai ales ca plec tot timpul de acasă însoțită de cel puțin un copil. 

Însemnări de weekend

 🌞 Pentru astăzi, 13 iulie

Afară…

Este caniculă. Săptămâna aceasta a părut cea mai lungă din an, cu nopți cu atât de puțină odihnă…! Bebelușul meu a avut somnul foarte agitat, de la dentiție și de la caniculă, dar și din cauza unei reacții la alimente (roșiile i-au lăsat o erupție pe piele, din fericire a trecut repede datorită administrării de calciu gluconic).

În casă…

Este doar puțin mai răcoare decât afară și miroase a aluaturi vanilate coapte.

Mă gândesc…

Cât de multe patimi îmi stăpânesc sufletul! Mă pregătesc de spovedanie, parcurgând îndreptarul, dar cuget și la seria “gândește în roz” (un titlu mai atractiv pentru a invita la metanoia, schimbarea minții).

Sunt recunoscătoare…

Că există analgezice care calmează rapid durerile de cap.🫡

Din bucătărie…

Supă de legume cu tăieței de casă, piure din cartofi și dovlecei cu unt, ostropel de pui și alternativa- pește în sos de roșii, plăcintă cu brânză dulce.

Sunt îmbrăcată…

Port un top alb cu frunze de palmier în nuanțe de gri și negru și o fustă gri, lungă și largă, subțire, de bumbac. Mi se pare amuzant cum la sfârșitul verii am brațele și gâtul bronzate și picioarele albe ca varul, dar nu ne deranjează nici pe mine, nici pe soțul meu 🤭.

Învăț…

Despre vitralii, în cadrul unei teme de proiect.

Citesc…

încercând să înțeleg care ar fi atitudinea echilibrată pe care ar trebui să o am, răsfoiesc acum 🧐 

Dante (1265-1321) urma tradiția clasică atunci când împărțea viața unui om în perioada de creștere (adolescenzia, până la vârsta de douăzeci şi cinci de ani), o perioadă de maturizare (gioventute, de la 25 la 45, cu perioada de vârf la treizeci şi cinci de ani) și o perioadă finală de decădere (senettute, de la 45 la 70). În această schemă, era evidențiată mai presus de toate o perioadă de superioritate morală a vârstei de mijloc. Tinerețea și bătrâneţea erau evidențiate ca îndepărtări, la modul contrastant, de la ideala justă măsură. Aristotel considera că numai oamenii în floarea vârstei puteau să-i judece just pe ceilalți, întrucât tinerețea dovedea prea multă încredere, iar bătrânețea prea puțină. Conceptul aristotelic al copilului îl privea pe acesta (şi în general era vorba despre un băiat) ca „important nu pentru sine, ci pentru potențialul său“. Pe de altă parte, pentru filosoful german Richter, care scria în 1814, lumea copilăriei conținea viitorul, la care „precum Moise la porțile Tărâmului Făgăduinței, putem doar privi, fără a-l putea pătrunde". Romanticii îl idealizau pe copil ca pe o făptură dăruită de Dumnezeu, iar copilăria ca pe o sursă de inspirație pentru întreaga viață. Ei au deschis calea în secolul al nouăsprezecelea pentru oamenii de ştiinţă şi educatorii care au început studiul la scară largă asupra copilului.

Ascult…

Liniștea. Mai cântă câte un cocoș și mai trece câte o mașină pe stradă, dar la țară e mult mai multă liniște decât în oraș.

Un film…

Un film greu, despre inocență și urât… și speranță.

Unul dintre lucrurile preferate…

Somnul profund, cu vise (nu coșmaruri). Mă visez des în casa părintească sau în cea a bunicilor, recent am visat că bunicul, care nu mai trăiește, ne aducea vesel de la magazinul de lângă casa lui înghețate de căpșuni.

Sper…

Să ajungă cu bine sora mea în țară însoțită de copii. Călătorește timp de 24 de ore cu diferite mijloace de transport.

Un citat…

" Dacă ţi-ai îngropa bulbul inimii în pământ,

 ce fel de flori ar răsări: crini sau mătrăgună ? "

-Vasile Voiculescu

(Soțul meu m-a cerut de mireasă chiar în sâmbăta dinainte de duminica grijilor vieții, iar la Liturghia duminicii respective mama plângea în hohote ascultând Evanghelia și predica, cu gândul la grijile ce mă așteptau pe mine odată cu plecarea din casa ei 🤭)

Un loc unde mi-ar plăcea să fiu…

La Milesi, acasă la bunelul sfânt.

O fotografie…

Crinii deșertului Namib 

Să aveți o nouă săptămână bună, fiindcă săptămâna începe cu duminică, prima și a opta zi 😇!

Gândește în roz #4

 Împrăștierea îmi este specifică și aș vrea să o corectez, prin mult mai multă atenție=trezvie. 

“Precum fluturele zboară din floare in floare, așa și omul împrăștiat trece de la o desfătare pământească la alta, de la o grijă deșartă la alta. 

Împrăștierea, care este atât de vătămătoare îndeobște, este deosebit de vătămătoare in lucrarea lui Dum­nezeu, in lucrarea mântuirii, care cere priveghere si luare aminte statornice, încordate.”

Sfântul Ignatie Briancianinov

Caut coordonarea priorităților cu timpul avut la dispoziție pentru fiecare sarcină. Tuturor ne place să tăiem de pe “to do list” rând pe rând câte un obiectiv atins, dar atunci când rezultatele nu sunt după așteptări, adică împlinim dintr-o mulțime de lucruri doar unul singur ne pare prea puțin. Avem opțiunea de “reconfigurare traseu” și restabilim prioritățile într-un mod mai realist, astfel încât să le facem repede și bine, nu superficial și nici prost, înlăturând toți hoții de atenție din jur: TV, telefon, închidem urechile, ochii și gura.

Dar în cazul rugăciunii? La fel ca în orice altă activitate, trebuie să îi dedicăm timpul potrivit, timp în care doar la ea să ne concentrăm. În cazul mamelor însoțite permanent de copii, dimineața, înainte de a se trezi toți cei din casă, este momentul propice, sau chiar în timpul nopții, înainte de revărsarea zorilor, pentru persoanele mai râvnitoare. Mama Cuviosului Paisie, prăznuit astăzi, se așeza la rugăciune dimineața imediat ce plecau copiii la școală și era liniște deplină în casă. Să profităm de orice moment de liniște sau să căutăm să îl creăm.

Gândește în roz #3

 Astăzi mă gândesc la cârtire și cum pot scoate rădăcina ei din mine, sădind în schimb mulțumirea.

“Toate să le faceți fără de cârtire și fără de îndoială, ca să fiți fără de prihană și curați, fii ai lui Dumnezeu neîntinați în mijlocul unui neam rău și stricat și intru care străluciți ca niște luminători în lume…” (Filipeni 2, 14-16)

Teoretic, este simplu: înlocuim cârtirea cu răbdarea. Să recunoaștem cele două fapte și măcar să încercăm să aplicăm virtutea în locul primei tendințe, cugetând că primim astfel de gânduri tot din mândrie, fiindcă ne vedem într-o lumină falsă pe noi înșine, și deși pare un păcat mic, între nemulțumire și hula împotriva lui Dumnezeu este un singur pas. Să ne temem, să fim conștienți de acestea.

“Rabdă, draga mea; când te vei liniști, atunci vei putea să te vezi în lumina corectă pe tine însăți și pe cei din jur. Iar deocamdată vezi totul într-o lumină mincinoasă, cum îți arată vrăjmașul.”(Cuviosul Nikon Vorobiov)

Gândește în roz #2

Despre indiscretie:

Viața duhovnicească este în sine foarte discretă și orice persoană cu bun simț nu intră cu bocancii în viața și în sufletul alteia, nici măcar în cea a soțului/soției. 

Codul bunelor maniere menționează ca o femeie nu trebuie niciodată întrebată despre vârstă și despre kilograme, aceasta ar fi o indiscreție crasă. 

Aș adăuga pe lista indiscrețiilor întrebările despre viața intimă și despre obiceiurile din casa celuilalt. Niciodată să nu întrebăm nimic din ce nu ne-ar plăcea să fim întrebați. Întotdeauna să ne punem în locul celui pe care vrem să îl descoperim prin întrebări și dacă l-am deranja, să ne oprim de la primul semn, chiar înainte de a ne satisface curiozitățile. 

Adesea primesc întrebarea: “În ce fel de vase gătești pentru atâția copii?” și o iau strict ca pe o curiozitate, deși este o “înțepare” din partea altor femei ce vor sa mă convingă de ideea ca există copilul perfect, copilul unic, “unul- dar bun”, iar familiile care nu știu nimic despre planningul familial nasc doar niște ratați… știu să citesc printre cuvinte, dar nu mă las afectată. Doar păstrez distanța și e mai bine să nu fim sociabili, ci foarte discreți, pentru liniște, pentru motivare, pentru râvnă la rugăciune.

Să ne ținem în frâu curiozitatea netrebuincioasă care este menționată în îndreptarul de spovedanie la păcatul mândriei.

Gândește în roz #1

 

mi-am setat imagine nouă de fundal pe telefon :)

Aș vrea să scriu câte o idee scurtă în fiecare zi cu scopul ca indiferent de starea în care ne aflăm să căutăm să observăm binele, să nu ne întristăm peste măsură și să înțelegem motivul pentru care trăim ceea ce se întâmplă.

Astăzi, despre invidie: nu am cunoscut până acum nicio fată sau femeie care să nu fie cuprinsă, într-o măsură mai mică sau mai mare, de această trăire amară. Din păcate am învățat să fim invidioase de la mamele noastre și le învățăm același lucru și pe fiicele noastre. La școală ni s-a impregnat în fire invidia, prin educația concurențială. Îmi amintesc cum plângeam de ciudă că primeam câteodată note de 9, în timp ce colega mea de bancă era notată cu 10. Nu o uram, dar îmi era pur și simplu necaz pe imperfecțiunea mea din momentul respectiv.

 Gasim multe informații și citate despre invidie, de la psihologi și de la Sfinții Părinți. Cine caută, găsește, nu mă mai lungesc aici cu explicațiile. Atașez doar un proverb “roz”, care ne deschide altă perspectivă în caz că ne cuprinde invidia:

Curcubitaceae

 Sunt cele mai prezente pe masă în timpul verii, mâncate crude sau preparate în fel și chip:

- roșii, crude: în salate, în supa gazpacho, umplute cu salată de vinete sau cu cremă de brânză; gătite: în supă, în sosuri, în tocănițe și mâncăruri scăzute, umplute cu diferite compoziții la cuptor, coapte pe pizza.

- castraveți, cruzi sau murați, în salate.

- dovlecei albi sau zucchini - cei din urmă se pot consuma cruzi, având coaja moale, preferabil răzuiți sub formă de spaghetti+ topping, dar i-am folosit și feliați sub formă de tartine, cu salată de icre, guacamole, cremă de brânză, pastă de măsline, humus; gătiți : în panadă, în salate cu maioneză, în ciorbă, în chiftele, în brioșe sau gaufres sărate, umpluți cu orez și carne.

- pepenii de diferite soiuri, cruzi sau murați.

desert: lubeniță și pepene galben cu zeamă de lămâie și o lingură de ulei de măsline pentru a asimila licopenul

Lubeniță cu miez galben⬆️, identică la gust cu cea obișnuită 

Însemnări de weekend

 🌞 Pentru astăzi, 6 iulie 

Afară…

A plouat vreo 3 zile săptămâna asta, s-a și răcorit încât am scos păturile de lână să ne învelim în timpul nopții. Acum e iarăși foarte cald, dar e firesc.

În casă… 

Miroase a lavandă. Am picurat ulei de lavandă pe multe discuri din lemn de chiparos și le-am băgat prin toate dulapurile pentru ca am zărit niște molii. Sperând să nu atace covoarele de lână, le-am stropit pe toate cu apă de lavandă, dar am pus și în vaze, pe rafturi, printre icoane și cărți…

…buchețele proaspete din grădinuța cu lavandă a unei fete istețe de la noi din sat, chiar de lângă biserică 

Mă gândesc…

Ce daruri să pregătesc nepoțeilor mei din Kenya care vor veni peste o săptămână în vacanță în România… Sora mea le aduce în fiecare an copiilor mei lucruri handmade făcute acolo- accesorii, jucării, dar și dulciuri nemaivăzute din țările prin care trec. Până acum noi le-am dăruit cărți (dar nu mai au loc în biblioteca lor) și hăinuțe făcute în România de Daninaline (care din păcate a dat faliment anul acesta). Cred ca ne vom limita la experiențe și fotografii adunate într-un album- excursii locale împreună: la castelul huniazilor și la Dino World Transylvania.

Sunt recunoscătoare…

Pentru răbdarea soțului meu cu mine. Am aniversat săptămâna aceasta 18 ani de când ne ținem de mână, m-am reîndrăgostit de el, an după an.

Din bucătărie…

Avem ciorbă de fasole verde lată cu smântână, orez integral și novac la cuptor, dovlecei pane și piept de pui la grătar, pepenoaică 🍉 și aș vrea să fac o plăcintă simplă pentru mâine (“Plăcintă 18 linguri” îi spun eu, e foarte ușoară și rapidă) cu mere de vară din curte.

Sunt îmbrăcată…

Intr-o fusta cloche roșie cu floricele albe (e preferata bebelușului, când o zărește mi-o scoate din coșul cu rufe murdare sau din cel cu rufe spălate și mi-o dă să o îmbrac, indiferent de oră, chiar și în loc de pijama înainte de culcare 😅) și un tricou alb.

Meșteresc…

Nici gând de cusut ceva în ultima săptămână. Alte planuri au prioritate acum.

Învăț…

Cum să împac 🐺 , 🐐 și  🥬 , pentru a supraveghea copiii, a-mi îndeplini datoriile casnice și a acorda atenție și formării continue, toate în același timp.

Citesc…

Cum nu am ieșit din casă fiindcă a plouat vreo 3 zile, copiii au desenat zeci de foi. Încercând să le deslușesc trăirile, din curiozitate am răsfoit această carte: 

Ascult…

Albumul “Just another diamond day” al lui Vashti Bunyan, în surdină, fiindcă doarme bebelușul și acoperă chițăielile celorlalți copii din casă sau din curte. Ea cântă liniștit și delicat, ca pentru somnul copiilor (și al adulților😄).

Un film…

Îmi plac filmele biografice, acesta este din categoria “povești cu zâne”, care ne ancorează mai bine în realitate și ne ajută să ne dăm seama că idealurile pământești nu aduc împlinire.

Unul dintre lucrurile preferate…

Să mă pieptăn pe îndelete și să-mi împletesc părul într-o coadă lejeră înainte de culcare, în semiîntuneric, în liniște deplină. E momentul meu de pace, semnul că toate sunt în sfârșit la locul lor, obiectivele zilnice atinse și pot adormi liniștită.

Sper…

Ca cei care ne-au promis ca anumite lucrări vor fi gata la o anumită dată să se țină de cuvânt. Nu îmi place când cineva nu își dă silința să își respecte termenele prestabilite. Eu mă zbat să le respect când sunt în ipostaza de executor al unor sarcini și să nu dezamăgesc prin lipsa de punctualitate și am aceleași așteptări de la oameni.

Un citat…

Un loc unde mi-ar plăcea să fiu…

Mi-ar plăcea să mă plimb desculță pe nisip, ținând de mână copiii cei mai mici, care nu au văzut niciodată marea. Dar o vor vedea când va rândui Dumnezeu.

O fotografie…

un curcubeu ciudat, fix deasupra locului de joacă, fără legătură cu pământul 

Închei aici, așteptând cu nădejde o nouă săptămână. 

Vacanță 🌞 (II)

joacă în fân proaspăt cosit

 

tartă cu piersici

prăjitură cu cireșe negre

Burtica este plina, să mai și citim!

Sfântul Leontie de la Radauti

 În ultima mea vacanță școlară, după bacalaureat, am mers cu un grup de prieteni la Putna. Drumul a fost cumplit de greu și obositor cu trenul, dar experiența a fost extraordinară. În scurtele treceri prin orașele cu gara, am poposit la mănăstirea Bogdana din Rădăuți și m-am închinat la moaștele Sfântului Leontie. Am plecat cu încredințarea ca îl voi mai întâlni pe Sfânt. 

Peste 13 ani a fost târnosită de către episcopul nostru vrednic de pomenire una dintre bisericile parohiei noastre și a primit un nou hram, cel al zilei în care a avut loc târnosirea: 1 iulie- Sfântul Leontie de la Rădăuți. Așa a hotărât episcopul, nici nu ne imaginam ca va deveni parte din viața noastră Sfântul, în fiecare zi. Ne este acum prieten de nădejde, ne învață și ne însoțește… 

1 iulie 2018, la sfințirea bisericii
 “Sfântul Leontie de la Rădăuți”

La noi în parohie astăzi este cruce roșie în calendar. 🙂